Toamna
Melancolia e un editor îngăduitor – ne îndreaptă toate greșelile. Și cum mai știm unde e adevărul? Și de ce ducem acest bagaj de...
#PoemeleInvoluntare – Poem 7
Nu este om fericit
(de Liviu Dragnea, cunoscut cu antecedente penale)
Toți avem supărări
nu este om fericit
în România
nu există
în România
lui Iohannis.
#PoemeleInvoluntare
Vocea gunoierilor: “Dacă n-am fi noi, țara asta ar fi plină de mizerie”
În București, aproape zece mii de oameni muncesc ca orașul să fie curat. De la măturătorii de pe stradă, în salopete reflectorizante, la muncitorii...
Aleea Zorilor (roman într-o singură frază, neterminat) – fragment
Fiecare om are dreptul, iar dreptul acesta este unul divin, și nici nu poate fi altfel, la o ultimă frază, nu e obligatoriu ca...
Cui i-a dus Lucescu flori?
Mircea Lucescu s-a dus la 75 de ani să antreneze și să sufere la Dinamo Kiev, între suporteri ieșiți din minți după acel deceniu...
#PoemeleInvoluntare: poem 1
Îndrăgita rubrică #PoemeleInvoluntare se va găsi de-acum înainte pe blogul proprietate personală (scuze, uitasem că-l am). Doamne ajută.
Astăzi ne delectăm cu un poem involuntar...
Povestea cu Recorder
Fiecare are o altă poveste despre început. Pentru mine, povestea e așa. Cred că a început prin anul 2003, când l-am remarcat pe Delcea....
Cum ajungi la concluzia „Viața e frumoasă”: despre visele unei fete de nouăsprezece ani
Când ați scris ultima oară un text de mână? Ana Violeta are nouăsprezece ani și ne dă o scrisoare care nu e filtrată de...
Gheorghe Crăciun: o altă întâlnire
Prima oară am auzit de Gheorghe Crăciun într-o circumstanță cu nuanțe tragice. Era sfârșitul lunii ianuarie, anul 2007.
Tatăl meu suferise în acea dimineață un...
Întâlniri la TIFF
Dincolo de covorul roșu și Alain Delon, dincolo de toate premiile, de la TIFF rămâi cu întâlnirile. Ele sunt #deneprețuit.
Partea frumoasă când ești ziarist...