Best-seller-ul nu e neapărat o carte, deși uneori se întâmplă să mai și fie. Best-seller-ul este o rețetă.
Vrei să devii milionar în dolari americani? Vrei să trăiești din scris? Vrei să te retragi în munți și să fii excentric? Vrei să fii un scriitor de indiscutabil succes pe plan internațional? Iată ce trebuie să faci.
În primul rând, trebuie să publici într-o limbă de circulație internațională. Cea mai bună, în aceste scopuri, este engleza. Dacă nu merge engleza, încearcă spaniola. Spaniola vinde bine. Dacă, totuși, nu știi să scrii în niciuna dintre aceste limbi, atunci vei rămâne, vai!, un periferic, vei fi – cu puțin noroc și multă editură în spate – poate tradus și prezentat ca un specimen exotic. Dar autor de best-seller adevărat nu prea vei fi.
Nu-ți pierde totuși speranța! S-au mai văzut cazuri! Lumea traducerilor e atât de dezvoltată astăzi că poți fi și bulgar sau cipriot – o traducere bună în engleză sau spaniolă încă te poate face om!
Revenind la rețetă. Un best-seller ca la carte se face așa: se alege o temă pe care o poate înțelege omul, indiferent că e din Basarabia, Iran sau din Nepal. Să zicem dragostea (e mai bine să mergeți pe dragoste, e preferabilă morții, deși are și moartea farmecul ei). Apoi, se alege fie un personaj ultracunoscut (Iisus Hristos, Nostramadus etc.), fie o epocă tulburentă dintr-o zonă despre care nu se știu multe în Occident (să zicem războiul din Coreea, anii `50, puțini știu câte ceva, e numai bun, creează cititorului sentimentului că descoperă universul sau măcar apa caldă). Această traumă istorică locală (se poate, foarte bine, încerca și cu războiul cecen) este legată – prin firul poveștii de dragoste – de o altă traumă, mai mare, mai ușor identificabilă (excelent în acest sens este Al Doilea Război Mondial).
Atenție! Acțiunea trebuie întotdeauna să se plaseze pe mai multe planuri. Personajele care apar în best-seller trebuie adunate de prin toată lumea, să reprezinte geografic orice potențial cititor. Carevasăzică, e obligatoriu să aveți un african (sau măcar un negru), un sud-american, un est-european, un evreu, un arab, un vest-european, un nord-american, un personaj exotic din Îndepărtatul Orient. În funcție de gust, se poate totuși renunța la Oceania.
Se amestecă bine trăsăturile clișeistice ale acestor tipologii umane. Dacă sunteți un scriitor branduit drept sceptic, mizați pe negativul clișeelor, stârniți vâlvă, faceți scandal! Scandalul e bun la vânzări. Dacă, dimpotrivă, aveți renume de om înclinat spre partea plină a paharului, extrageți tot ce e mai bun din fiecare specie. Împletiți un basm în care toți sunt buni, chiar dacă, na, trebuie să mai se și moară sau e posibil chiar să se strecoare și un genocid, ca-n istorie.
Foarte important! Nu ocoliți niciuna dintre categoriile care au fost marginalizate istoric: homosexualii, copiii cu sindromul Down, autiștii, sclavii etc. Toți trebuie prezentați în cele mai calde culori posibile, cu așa ceva nu te joci, așa se face literatura comercială bună. Fii feminist, fii ecologist, fii progresist! Neo-conservatorii n-au trecere (eu, ca vechi om de centru cu aplecare spre stânga, nu mă pot scandaliza decât de excesele din best-seller-uri, de căderea în caricatură, în rest consider că e bine că e așa).
Povestea trebuie să curgă pe o graniță (fie și de vârstă), să depășească măcar un lagăr și să aibă un personaj feminin extrem de puternic (femeile sunt principalele cititoare ale cărților). Bărbații din best-seller trebuie să fie buni, blânzi, virili, să te poți baza pe ei. Nu e așa de greu, nu?
Dacă la toate acestea, se adaugă un minim talent literar – să fii în stare de o pagină cu adevărat excepțională la trei sute de pagini de platitudini bine împletite – atunci, felicitări. Gata, ești best-seller-izabil. În viitor, se va face și un film după romanul dumitale de succes. Bravo! Vezi că se poate?
Articol publicat în Suplimentul de cultură, 27 februarie 2016.
