Andrei Gheorghe fumând țigară. FOTO: ALEX REVEGA
Andrei Gheorghe fumând țigară. FOTO: ALEX REVEGA
Andrei Gheorghe fumând țigară. FOTO: ALEX REVEGA

Interviul acesta vorbește despre maturizarea lui Gheorghe, de la puștiul care lucra pentru turiștii straini din Constanta și citea carti proaste, de dragoste, care a dat repede de dolari, care șpaguia militienii lasandu-i sa se uite la prono la video-discoteca sa, la starul care a continuat sa ramana egal cu el insuși. Vorbește despre droguri, despre sex și despre interdictii. Daca ar fonda o religie, deși n-ar face așa ceva, Andrei ar avea o singura porunca: “Nu interzice!”.

GHEORGHE DESPRE DROGURILE DE ALTADATA

Cand ai fost prins ca ai fumat jointul acela (n.r. – Andrei Gheorghe a fost cercetat pentru consum de droguri), acum zece ani…
A fost sfarșitul lumii.

A fost pentru prima oara cand s-a discutat, in spatiul public, deschis, despre droguri.
Nu s-a discutat!

S-a pus problema.
Suntem in 2014, am facut un drum lung, am sarit din nonlibertate in libertate, da? Și atunci, fiind prezenti in libertate de atata amar de vreme, cum se face ca discutiile despre religia in școli, despre…

… sexualitate…
Despre homosexualitate, prostitutie, toate sunt puse sub preș, așa, blagoslovim cruci… Oameni buni, sunteti nebuni la cap?! Pe Senatul Romaniei avem o cruce mare cat zilele de post! Cum se poate așa ceva?

Asta a fost prin 2003. Daca ar aparea acum, n-ar mai avea același impact.
Cred ca da, au trecut vremurile alea, oamenii se schimba. Știi, eu eram homofob. Imi aduc aminte ca mergeam cu baietii pe strada și exact ca in filmele alea stupide cautam sa batem un poponar. Ah!

Asta cand?
In adolescenta, era genul ala de afirmare a masculinitatii, total cretina, dar am fost un homofob ortodox „normal”, ca toata lumea. Am fost un dobitoc. Dupa care trec vremurile, ai de-a face cu atat de multi oameni, treci prin atatea și ajungi sa descoperi ca nu e problema ta, chiar nu te deranjeaza pe tine cu nimic, nu e treaba ta și te relaxezi, și nu ai altceva ce sa faci decat sa accepti cu gratie.

Fiecare face ce vrea.
Evident. Nu te privește.

Cum ai receptat povestea cu drogurile? Cum ai luat-o? Ai zis: “Bai, ce societate de imbecili!”. Sau cum?
Eram in fight, eram in adrenalina, eram in altceva. Privirea inteleapta vine dupa. In momentele alea ești pe supravietuire, ești pe “eu sau ei”, “pe mama lor sau pe mama mea”. Te bati pentru existenta, te bati pentru supravietuire, te bati ca sa nu dispari, te bati ca sa nu intri in pușcarie.

Era evident ca joint- ul era doar un pretext. 
Dar vrei sa ma amuz și sa-ti spun ca in toate dictaturile opozantii sunt arestati pentru fapte mici, marunte, sociale. Nu?

Da.
Și la urma urmei, faceai dreptate, chipurile. “Iata, acest cunoscut opozant a traversat pe roșu!”. In sfarșit, o fapta marunta, sociala, și construiești in jurul ei un PR și demonizezi. Pe vremea comunismului cei care se opuneau erau aresati pentru vagabondaj. Era foarte simplu, foarte ușor, nu aveai loc de munca avand atitudine rautacioasa la adresa statului, și atunci statul te aresta ca nu ai loc de munca și ești vagabond, normal. Oameni care chiar erau implicati in tiparit de afișe au fost arestati și acuzati de… nu mai știu cum se numea.

Ilicit?
Așa, ilicit. Intelegi? Și te bagau pentru trafic de valuta, ilicit, d-astea.

Exact principiile de la mineriada – s-au gasit la PNT dolari, droguri, mașina de scris automata…
Oh, Doamne-Dumnezeule!

GHEORGHE DESPRE DOLARII ȘI PORNOGRAFIA DE ALTADATA 

Cand ai dat de dolari?
Inainte de Revolutie, ca eram ghid pentru turiști straini (n.r. – rade sanatos).

Deci erai și tu la ilicit?
Sigur ca da. Dar era de ajuns sa ma opreasca un militian și sa imi spuna sa scot ce am prin buzunare. Și daca nu ma inșel pentru valuta atunci se lua maximum opt ani. Iti futea viata.

Se intampla in lumea asta mica a ghizilor din Constanta sa mai dai și la Militie? Veneau militienii sa-și ia “dreptul”?
Bineinteles. Era un sistem intreg, dar depinde. Uite, eu aveam o video-discoteca. Și asta functiona așa, dupa ce se inchidea programul, pe la noua-zece seara, erau dati clientii afara și de la unșpe noaptea incepea “real shit”. Bagam Bruce Lee, Caligula, soft porn, era un zombie-freak–show.

Asta prin ce an?
Pe la sfarșitul anilor ’80. Și la trei-patru dimineata ii scoteai și pe aștia afara, și atunci se putea intampla sa mai vina Militia. Și militienii, in lux, stand singuri, se uitau și ei la porno.

Era tot o forma de șpaga, o moneda.
Da, da și le dadeai și un scotch, un whisky.

Erai dragut cu ei.
Normal ca erai dragut cu ei, ce, voiai sa ajungi la pușcarie? “Hai, ma, ca ne descurcam, suntem intre noi”.

Am fost in Cuba in primavara (n.r. – in anul 2013) și am vazut asta și acolo.
Da, este, de fapt, expresia sistemului totalitar, expresia umanitatii sistemului totalitar. Adica e o mita inter- umana, la botul calului.

GHEORGHE DESPRE DROGURILE ȘI INTERDICTIILE DIN ZIUA DE AZI 

Ce zici de consumatorii de droguri? De povestea asta cu maneliștii, cu Florin Salam, cu Adi Minune…
E strict problema lor. E personala. Ii privește suta la suta. Sunt consumatori de pepeni pe lumea asta, de ce sa nu fie și consumatori de canepa? Apoi, romanii au consumat iarba inca de la inceputuri, intr-o forma sau alta, de obicei grava, pe bune. Tortitele de canepa sunt o traditie de cand lumea și pamantul. Sau opiumul, macul dat prin lapte. Și acum o sa o dau in paranoie d-aia cu geto-dacii: in peșterile descoperite… Știi cum apare lupta antidrog? Intr-o forma asociata cu lupta antialcool din Statele Unite, cu prohibitia.

Care știm cum s-a terminat.
Exact. N-a fost de-ajuns ca prohibitia a fost un dezastru, americanii protestanti au ramas cu o uriașa nevoie de a interzice și au integrat-o, in diferite forme, in viata lor.

E și o contrapondere la libertate? “Ca sa va protejam libertatea, uite ce trebuie sa facem…”.
Poate ca e și asta.

Așa…
Și ce vrei acum, sa vorbim teorii de NationalGeographic? Iti zic, poate, dar tot poate, de asemenea, au o structura paternalista pe care simt nevoia sa și-o exhibe in spatiul public, cu tot ce n-ai voie. N-ai voie! Ia uite ce scrie aici! Decaloguri, gen. Și e foarte important sa se defineasca prin ce nu au voie, prin ce e interzis. Intotdeauna cand noi acceptam o interdictie, mi se aprinde in cap un bec: „Cine impune interdictia asta? Cine beneficiaza de ea?”. Hai sa vorbim cu toata simpatia: niște politicieni și niște politiști semiprost pregatiti.

Jocuri pe calculator mai joci?
Da’ cum sa nu? Tu nu te joci? Dar aștia, adolescentii (n.r. – Andrei Gheorghe are patru copii, trei fete și un baiat, cu varste cuprinse intre 13 și 20 de ani), te bat de te caci pe tine.

Ce vrei? Sunt „generatia digitala”. Așa s-au nascut.
Da. Sunt criminali. Apasa butonul fara sa se gandeasca. Eu trebuie sa procesez inainte.

Te-ai deprins…
Nu neaparat. Mai, fii atent ce-ti spun: eu sunt primul in internet! Eu m-am nascut cu internetul liber. O sa ajung sa le spun nepotilor: “Bai, pe vremea mea, pe net era totul free…”.

Interviul a fost publicat și în revista VIP la începutul anului 2014. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here